Pentru aceasta vacanta de toamna am avut ca obiectiv sa fac cat mai multa miscare (biciclat, plimbari pe dealuri, kayaking si mai putin vizitatul de locuri noi) asa ca am ales o locatie la o distanta relativ mica fata de casa intr-o zona potrivita pentru o vacanta de familie: Parcul National Eifel care se intinde in Germania si Belgia. Iar vremea a fost de partea mea – am avut parte de o saptamana superba de octombrie, cu mult soare. Si muuuuulta miscare.
In centrul acestei zone se afla orasul Monschau situat in Germania chiar pe granita cu Belgia.
Parcul National Eifel este brazdat in partea de NV de raul Rur care traverseaza Belgia, Germania si Olanda (90% din cursul sau este prin Germania) si de muntii Eifel de inaltime medie (747m). Pe cursul raului, in cadrul Parcului National Eifel, se formeaza lacurile de acumulare Obersee si Rursee.
Mai multe aici: www.rursee.de
Parcul protejeaza o flora si o fauna foarte variata si in special padurile de fag care cresc in climat maritim in munti de inaltime medie. Desi este o zona foarte turistica oferind aproximativ 240 km trasee de picior, 104 km trasee de biciclat si 65 trasee de calarie, o mare parte din parc este inca inaccesibila datorita minelor care au fost amplasate in Al Doilea Razboi Mondial de catre germani si care nu au fost gasite in intregime. Din acest motiv sunt numeroase semne de avertizare care trebuie respectate.
Tot din perioada razboiului dateaza si Vogelsgang – tabara militara de antrenament a trupelor naziste din timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial care se intindea pe o arie de 45 km².
Tabara a fost preluata dupa razboi de trupele britanice, apoi de cele belgiene fiind folosita tot pentru antrenament si de abia in 2005 a fost transferata Germaniei si inclusa in Parcul Eifel. O parte din acest loc este folosit in continuare ca si baza de antrenamet sportiv, o parte (interioara) este muzeu si de asemenea in partea cea mai de sus, cu belvedere, se afla un restaurant. Este un loc care vibreaza si acum desi pare atat de rece datorita constructiei de piatra.
Dar sa revenim la miscare! Cam asta am putut sa fac in decursul unei saptamani (si cu siguranta ca lista ar fi putut continua daca mai ramanea timp liber):
Rail bike (mai multe pe railbike.be) – mai cu soare, mai cu biciclat la deal sau la vale, mai cu o waffle belgiana la sosire….am parcurs cei 14 km pe calea ferata admirand peisajul de toamna si facand poze. Iar ‘bicicletele’ aveau in dotare inclusiv scaun de bebe 😉 . Si pot sa spun ca m-am simtit chiar ca in tren deoarece zgomotul facut de drezine era aproape identic cu suieratul ritmic al trenului si la fel asurzitor. A fost prima oara cand am facut asta dar a fost super distractiv pentru toata lumea!
Trasee de picior – in jurul lacului Rursee, prin padure, pe dealuri si pasuni, cu oprire la Vogelsgang….cei 20 de kilometri pe care i-am parcurs in acea zi au trecut pe nesimtite.
Nivelul apei in Rursee era foarte scazut, coada lacului era ca un firicel de apa care abia se zarea.
Kayaking – pentru asta am ales o zi calda, putin innorata si fara vant! Nu m-am grabit deloc sa parcurg cei 15 km planificati pe acea zi asa ca am profitat si am zacut pe apa lasand soarele timid de toamna sa imi mangie fata si sa imi refaca stocul de caldura pentru perioada urmatoare. Noroc ca in octombrie nu sunt concedii si ca lacul nu era foarte populat!
Biciclatul – initial mi-am propus sa fac asta in fiecare zi cate putin dar ziua nu are decat 24 de ore din pacate si concediul meu doar 5 zile si jumatate 😉 asa ca am ramas la o singura zi de biciclat pe un traseu mai lung. Asadar am inconjurat lacul Obersee, am mai ajuns o data pe la restaurantul de la Vogelsgag (unde servesc cel mai delicios capuccino), pe la baraj, prin padure, printre pasuni si gradini, prin satucuri si inapoi la locul de inchiriat biciclete. Aici am constatat ca facusem doar 49.3 km asa ca m-am intors din drum si am facut inconjurul centrului satucului nu de alta, dar nu se cade sa lasi bicicleta din mana fara sa bifezi 50 de km pe zi.
Mlastina High-Fens (Belgia) – si daca tot trebuia sa predau bicicleta la ora 18.00 mi-a ramas ceva timp pentru vizitat o zona mlastinoasa foarte frumoasa (care, la fel ca Rursee in aceasta perioada, era putin cam seaca ). De la inserat pana aproape s-a innoptat de-a binelea am patruns in inima mlastinii unde doar pasarile se auzeau cand si cand…in rest era o liniste molipsitoare. Numai buna pentru a incheia o zi minunata de octombrie!
Plimbare cu vaporasul pe Rursee (mai multe pe nationalpark-eifel.de ) – ok, asta nu a presupus prea multa miscare din partea mea dar copiilor le-a facut deosebita placere asa ca, de ce nu. Calatoria cu vaporasul dureaza 45 de minute dintr-un capat in altul al Rursee, de la Heimbach-Schwammenauel pana la Rursee.
Bird show (mai multe pe eifelpark.com) – nu puteau lipsi nici pasarile din peisaj mai ales show-ul pasarilor pradatoare; ‘Eifel Park’ nu e departe de Monschau iar, pe langa pasari, adaposteste si alte animale si ofera diverse atractii. Unele tarcuri cu animale permit intrarea vizitatorilor.
Am vizitat si orasul vechi Monschau – din pacate nu am avut foarte mult timp pentru muzee, castelul din centrul orasului care ofera o priveliste de ansamblu asupra Monschau-ului sau alte ruine din zona. Poate data viitoare voi face si asta.
Si acestea fiind spuse, sa nu uit de mancarea traditionala; desi pareau foarte imbietoare restaurantele din centru orasului Monschau, am ales unul mai la periferie unde mancarea a fost delicioasa iar restaurantul nu foarte aglomerat. Potrivit regulii ca: restaurantele din centrul orasului sunt scumpe si nu exceleaza prin calitate!
Si in afara de asta am si gatit, am facut cumparaturi din magazinele locale, am avut timp si de citit….ca pana la urma asta inseamna relaxare de vacanta si deconectare pentru mine!
S-aveti o toamna frumoasa in continuare! Si poate va facetitimp sa vizitati si Parcul Eifel la un moment dat. Merita pentru un family vacation.
Poate ti-ar place sa vezi si:
O toamna cu gust de Alsacia (2015)
Toamna pe ape – Spreewald (2016)
Categories: Calatoriile mele, Germania
keep it simple 
Leave a Reply